În ultimii ani, România a fost martora unui șir nesfârșit de guverne care și-au început mandatul înconjurate de controverse. Din primele săptămâni, miniștrii au fost nevoiți să demisioneze sub presiunea opiniei publice, iar această instabilitate continuă să pună semne de întrebare asupra capacității clasei politice de a se reforma.
Guvernul actual, condus de Ilie Bolojan, nu este singurul care s-a confruntat cu probleme de imagine. Predecesoarele sale, conduse de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au avut parte de multiple schimbări la nivel ministerial. Doar în ultimele trei echipe guvernamentale, nouă miniștri și-au dat demisia, fie din cauza acuzațiilor de plagiat, fie din motive legate de integritate.
Un exemplu notabil este cel al lui Dragoș Anastasiu, fost vicepremier, care a părăsit funcția după doar o lună, în contextul unor dezvăluiri legate de un dosar de corupție. Acesta a invocat o campanie de denigrare, dar situația a pus în lumină o problemă mai profundă: lipsa unor mecanisme eficiente de selecție a candidaților.
Selecția politicienilor – o provocare majoră
Potrivit unor analiști, partidele dispun de resurse umane competente, dar procesul de promovare este defectuos. „Există oameni capabili, însă selecția se face adesea pe criterii neclare, iar promovarea rapidă a unor persoane fără experiență politică dovedită poate avea consecințe negative”, remarcă un expert în științe politice.
În ultimul deceniu, a apărut o tendință de a aduce în politică personalități din afara sistemului, în speranța că acestea vor aduce schimbări radicale. Unele astfel de cazuri, precum cel al lui Nicușor Dan, au avut succes, dar majoritatea s-au dovedit efemere. „Această iluzie că oricine din exterior poate rezolva problemele politicii a dus la promovarea unor figuri nepotrivite”, explică același analist.
Soluția: echilibrul între experiență și noile abordări
Este necesară o abordare echilibrată. Pe de o parte, politicienii tradiționali trebuie să demonstreze transparență și competență, iar pe de altă parte, noii veniți ar trebui să aibă o înțelegere solidă a mecanismelor administrative. „Nu avem nevoie doar de lideri carismatici, ci și de oameni care să facă treabă în umbră, în administrație”, subliniază specialistul.
În concluzie, reforma clasei politice nu este imposibilă, dar necesită timp, mecanisme clare de selecție și o schimbare de mentalitate atât în rândul partidelor, cât și în rândul electoratului. Până atunci, România va continua să fie condusă din criză în criză, fără o viziune coerentă de lungă durată.
