Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, consideră că proiectul Guvernului privind modificarea pensiilor magistraților are șanse mari să fie validat, atâta timp cât nu va avea efect retroactiv. Proiectul, care urmează să fie inclus într-un pachet legislativ, prevede majorarea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiilor.
„Dacă legea este formulată corect și nu afectează drepturile deja dobândite, CCR nu ar avea motive să o respingă. Problema apare când se încearcă modificarea retroactivă a unor beneficii, ceea ce a fost respins în trecut”, a explicat Zegrean.
Totuși, fostul magistrat critică modul în care autoritățile abordează reforma, acuzându-le că procedează pripit și fără consultări ample. „Se adoptă legi ca niște pachete promoționale, fără o dezbatere publică serioasă. Astfel de decizii ar trebui să reziste în timp, nu să fie schimbate la fiecare alternanță de putere”, a subliniat el.
O altă problemă ridicată este posibila inechitate între magistrații deja pensionați și cei care vor ieși la pensie după intrarea în vigoare a noii legi. „Vor exista nemulțumiri, deoarece unii vor beneficia de pensii mai mari decât alții. Totuși, conform jurisprudenței CEDO, statul nu este obligat să garanteze un anumit cuantum al pensiei, ci doar dreptul la aceasta”, a precizat Zegrean.
Pe de altă parte, fostul președinte al CCR, Tudorel Toader, a avertizat că adoptarea proiectului prin asumarea răspunderii guvernamentale ar putea genera dispute procedurale. „Există riscul unor contestații dacă nu se respectă toate etapele necesare, inclusiv avizele prealabile”, a menționat el.
Conform propunerii guvernamentale, pensiile magistraților vor fi calculate ca 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu vor putea depăși 70% din ultimul salariu net. De asemenea, vârsta minimă de pensionare va crește la 58 de ani, față de media actuală de 48 de ani.
„Aceste modificări vor fi aplicate doar pentru viitor, pentru a evita orice problemă de constituționalitate”, a subliniat un reprezentant al Executivului.
Proiectul vine ca răspuns la presiunile Comisiei Europene, care a blocat fonduri din PNRR din cauza lipsei de reforme în sistemul pensiilor speciale.
