În contextul dezbaterilor privind restructurarea administrației publice locale, au apărut semnale de alarmă legate de modul în care este abordată această reformă. Din partea social-democraților se susține că nu există o opoziție față de reorganizare, ci se cere o analiză mai amănunțită și o implementare corectă, pentru a evita efecte negative.
S-a remarcat faptul că, în loc de o strategie clară, au apărut schimbări bruște de poziție și propuneri nesustenabile. De exemplu, s-a trecut de la o reducere propusă inițial de 25% la una de 45%, fără o justificare solidă. Aceste variații au generat confuzie și au pus sub semnul întrebării consistența planului.
Au fost evidențiate mai multe aspecte problematice. Printre acestea se numără:
– Necesitatea unei actualizări a datelor reale din sistem, pentru a asigura calcule corecte.
– Situația primăriilor mici, unde personalul este deja limitat, iar o reducere drastică ar putea afecta funcționalitatea.
– Ambiguități privind posturile care vor fi desființate – dacă vorbim de personal administrativ sau de lucrători în domenii esențiale.
– Lipsa unei proceduri clare de evaluare și disponibilizare, care să respecte legislația și să evite procesele în instanță.
– Excluderea unor instituții subordonate din calcul, fără o explicație consistentă.
De asemenea, s-a subliniat că reforma nu ar trebui să vizeze doar administrația locală, ci și cea centrală, pentru a asigura echitatea.
În esență, mesajul transmis este că o astfel de reorganizare trebuie făcută cu responsabilitate, nu în grabă sau doar pentru a respecta o agendă politică. Este necesar un plan bine pus la punct, care să țină cont de realități și să evite consecințe negative asupra serviciilor publice.
