O tensiune semnificativă se manifestă în clasa politică română în legătură cu reforma administrației publice locale, mai ales în ceea ce privește reducerea numărului de posturi. Deși există un consens general privind necesitatea acestor tăieri, procentele și cifrele propuse creează divergențe majore între partidele de coaliție.
Cheltuielile cu personalul în administrația locală au crescut cu 10% în prima jumătate a anului, în loc să scadă cu 5%, așa cum era planificat. În acest context, premierul a propus o reducere de 45% a posturilor, față de 25% inițial, ceea ce a stârnit reacții puternice atât în rândul social-democraților și maghiarilor, cât și al liberalilor.
Analizele recente arată că numărul real al angajaților din administrația publică locală este de aproximativ 129.000, cifră semnificativ mai mică decât estimările anterioare, care indicau peste 300.000. Acest lucru aduce în discuție modul în care au fost prezentate inițial datele și validitatea proiectului de reformă.
O problemă majoră o reprezintă și diferențele dintre municipii. Primăriile din țară au structuri și nevoi diferite, iar aplicarea unui procent uniform de reducere a posturilor este considerată de mulți lideri locali ca fiind inechitabilă. De exemplu, în timp ce unele primării ar trebui să concedieze personal, altele ar putea angaja în continuare.
În contextul acestor dezbateri, au apărut și semnale privind o stare de panică în rândul angajaților din sistemul bugetar, care ar fi dus la angajări accelerate înainte de implementarea reformei. Expertii subliniază că, în absența unei viziuni clare și a unei comunicări coerente, reforma riscă să nu atingă obiectivul principal – reducerea deficitului bugetar.
Guvernul a cerut prefecturilor să verifice datele transmise de autoritățile locale și a stabilit un termen pentru corectarea eventualelor erori. Până atunci, negocierile politice continuă, iar presiunile dintre partidele coaliției rămân vizibile.
