Președintele Nicușor Dan a optat să participe la slujba de hram de la Mânăstirea Sâmbăta de Sus, în loc să ia parte la festivitățile dedicate Zilei Marinei. El a motivat alegerea prin semnificația religioasă a datei de 15 august și prin legăturile personale cu locul, pe care le-a avut încă din copilărie.
Ziua de 15 august este, în calendarul ortodox, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, una dintre cele mai importante evenimente religioase. Președintele a fost însoțit de soție și copii, iar prezența sa a avut un caracter privat, fără anunț prealabil. Într-o declarație, acesta a menționat că a dorit să fie aproape de comunitate și să trăiască în mod intim acest moment.
Mânăstirea Sâmbăta de Sus este un loc cu valoare istorică și spirituală, ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu. De-a lungul timpului, lăcașul a devenit un punct de atracție pentru credincioși și turiști. Totuși, în ultimii ani, locul a fost asociat și cu unele activități organizate de fundații și grupări cu orientări extremiste, ceea ce a generat dezbateri în spațiul public.
Alegerea președintelui de a fi prezent la mânăstire a readus în discuție și poziția sa privind legislația anti-extremism. Anterior, acesta s-a opus unei versiuni mai dure a legii, argumentând că promovarea rezistenței anticomuniste nu ar trebui să fie incriminată. Poziția a stârnit reacții din partea unor organizații care militează împotriva antisemitismului și a extremismului.
În context internațional, decizia de a participa la un eveniment religios în locul unei sărbători civice nu este inedită. Anterior, un alt președinte al României a făcut un gest similar, ceea ce a demonstrat că alegerea poate fi privită și ca o expresie a libertății de a-și exercita credința.
Mânăstirea Sâmbăta de Sus rămâne un simbol al credinței și al istoriei românești, indiferent de controversele occasional legate de unele activități desfășurate în preajma ei.
