În ultima perioadă, spațiul public din România a fost inundat de știri false și teorii ale conspirației, unele dintre ele ajungând chiar în discursurile unor formațiuni politice. Aceste mesaje, care uneori par absurde, iar alteori periculoase, contribuie la polarizarea socială și slăbesc încrederea în instituțiile statului.
Un exemplu recent este cel al golirii Lacului Vidraru, care a stârnit o serie de speculații, de la ideea că apa ar fi îmbuteliată pentru export până la presupuse comenzi venite din străinătate pentru exploatarea resurselor naturale. Deși autoritățile au explicat că lucrările sunt necesare pentru întreținerea barajului, subiectul a continuat să fie instrumentat.
În paralel, au apărut și alte teme controversate, cum ar fi chemarea la boicotarea angajaților străini sau discuții privind suveranitatea în anumite regiuni ale țării. Aceste narrativi sunt preluate și amplificate de unele partide, fapt care poate avea repercursii asupra coeziunii sociale și a poziției României pe plan internațional.
Specialiști avertizează că astfel de mesaje sunt parte a unui război hibrid, în care dezinformarea joacă un rol cheie. Ele nu apar întâmplător și sunt adesea sincronizate cu agenda unor state ostile, care urmăresc să submineze stabilitatea țării și a Uniunii Europene.
Reacția autorităților este delicată. Pe de o parte, este necesar să se contracareze informațiile false, iar pe de altă parte, intervenția oficială poate amplifica senzația și atrage și mai multă atenție asupra acestora. Experții recomandă prudență și o comunicare clară, dar fără a escalada dezbaterile.
În acest context, este important ca cetățenii să fie critici și să verifice informațiile primite, iar instituțiile să dezvolte strategii coerente pentru a combate dezinformarea fără a alimenta tensiunile sociale.
