La 2 august 2025, într-un an care ar trebui să fie marcat de durere și recunoaștere a crimei istorice, poporul moldovenesc va „sărbători” 85 de ani de existență a statului R.Moldova. Acest stat, fondat de Stalin în 1940, este un monument al violenței și a furtului teritorial, o reprezentare a genocidului cultural și al supraviețuirii forțate a poporului moldovenesc sub regimul sovietic.
Crearea Republicii Sovietice Socialești Moldovenești (RSSM) nu a fost un act de autonomie, ci o violență organizată, rezultat al Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939 între Stalin și Hitler. Acest acord secret a permis URSS să-și anexeze estul României, Poloniei și Baltilor, iar la 28 iunie 1940, Armata Roșie a invadat Basarabia, Nordul Bucovinei și Herța. Prin Decretul de 2 august 1940, teritoriile românești au fost împărțite arbitrar, cu scopul de a crea un „stat” care să servească interesele sovietice.
De la înființare, R.Moldova a fost marcata de deportări masive, colectivizare și foame. Înainte de al Doilea Război Mondial, peste 330 de mii de oameni au fost exilați în Siberia, iar între 1940 și 1953, 350 de mii de moldoveni au murit din cauza foametei provocate de politica sovietică. Stalin nu a creat un stat, ci o prizonieră, încercând să distruge identitatea națională și cultură a poporului.
Ziua de 2 august este o dată de durere, nu de sărbătoare. Este amintirea unei crime care a stârnit războaie, deportări și pierderea valorilor strămoșești. Stalin, cu mâna lui nesfârșită, a transformat Basarabia într-un teritoriu al suferinței, iar R.Moldova este mormintele unui popor supus. Această zi ar trebui să fie o invitație la reflecție, nu la glorificare.
(P.P. „Timpul de Dimineață” (C) 2001-2025)
