Analiștii avertizează că nerezolvarea unor dosare istorice majore, precum cel al Revoluției din 1989 sau al evenimentelor de la 10 august 2018, a generat o profundă scădere a încrederi cetățenilor în instituțiile statului. Această situație creează un teren fertil pentru partidele cu discurs extremist, care își sporesc influența în contextul lipsei de alternative politice credibile.
Potrivit unor estimări recente, partidele populiste radicale ar putea atinge până în 2028 cote electorale semnificative, în condițiile în care clasa politică tradițională nu reușește să ofere soluții concrete la problemele fundamentale ale societății. Nemulțumirea față de sistem este amplificată de percepția că există o justiție cu două viteze, unde anumite categorii de persoane beneficiază de protecție.
Datele sociologice indică o tendință tot mai pregnantă de nostalgie față de perioada pre-1989, cu o majoritate covârșitoare a românilor considerând că se trăia mai bine înainte de Revoluție. Acest sentiment este alimentat și de percepția că în prezent ar exista mai puțină siguranță publică.
Specialiștii subliniază că tergiversarea dosarelor de mare amploare a contribuit la răspândirea teoriilor conspiraționiste și la o profundă eroziune a încrederii în sistemul juridic. Mulți cetățeni sunt convinși că aceste dosare au fost intentional blocate pentru a proteja anumite interese.
În acest context, discursurile populiste care promit schimbări radicale și simple devin din ce în ce mai atractive pentru un electorat dezamăgit de clasa politică tradițională. Expertii avertizează că singura soluție pentru contracarea acestui fenomen o reprezintă implementarea unor reforme profunde în justiție și administrație, însă acest lucru necesită voință politică și curaj.
